Despre Dej/poze si video

Municipiul Dej este situat în nord-vestul României, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, în partea de nord-est al judeţului Cluj. Se înscrie între cele 6 localităţi de acelaşi rang administrativ-teritorial ale judeţului, situându-se pe locul al treilea, ca număr de locuitori, după Cluj-Napoca şi Turda. Oraşul se află la confluenţa Someşului Mic, care îşi adună apele din Munţii Apuseni, cu Someşul Mare, coborât din Munţii Rodnei, pe malul stâng al Someşului unit, în zona de contact a Câmpiei Transilvaniei cu Podişul Someşan.

Este cuprins între paralela de 47 grade 5′ şi 47 grade 10′ latitudine nordică şi meridianele de 23 grade 45′ şi 23 grade 52’30” longitudine estică. Vatra oraşului se situează pe un relief variat, cu altitudini cuprinse între 220 şi 360 metri (excepţie face Dealul Rompas, cu o altitudine de 420 metri). Zona de confluenţă a Someşurilor a dat posibilitatea formării unui bazin depresionar de eroziune încadrat de dealuri. Aşadar, distingem dealuri terasate ce se încadrează în Podişul Someşan şi şesul aluvionar, larg încadrat în culoarul Someşului.

Zona se dispune ca în amfiteatru în jurul municipiului ocupând aproximativ 45-50% din suprafaţa acestuia. Orizontul apropiat este încadrat de Dealul Igisului la sud-vest, care continua spre est cu dealul Pinticului, Dealul Rompasului, Dealul Cabdicului, urmate apoi de Dealul Dileu, Dealul Mulatău şi Dealul Bacău. Spre nord se află Dealurile Şomcutului, Cetanului şi Vadului, iar spre nord-est cel al Tirului ce face legătura cu Dealul Ciceului, Dealul Brezei, urmând apoi Munţii Ţibleşului şi Munţii Rodnei. Localităţile componente ale municipiului – Ocna Dej, Peştera, Pintic şi Şomcutul Mic – sunt situate între Dealurile Clujului şi Dejului, prima dintre ele pe Valea Ocna, a doua pe Valea Peştera, a treia pe un platou al văilor Ocna şi Orman şi a patra pe Valea Olpetrului sau Bobâlnei.

Municipiul Dej este amplasat la o răscruce de drumuri de o deosebită importanţă comercială şi de circulaţie (DN 1C cu DN 17). Aceste artere de circulaţie au făcut de-a lungul timpului şi fac şi în prezent legătura cu Baia-Mare, Bistriţa-Năsăud, Jibou, Zalău şi Cluj-Napoca, pe Valea Someşului Mic şi în culoarul depresionar al Someşului Mare. Multă vreme chiar Someşul a fost utilizat ca arteră de transport pe apă pentru lemn şi mai ales pentru sarea exploatată la Ocna Dej. Tot la Ocna Dej, în locul unei vechi saline , exista un loc cu apa sărată foarte concentrată, hipertonă şi atermală, recomandată în tratamentul unor afecţiuni.

Clima

Zona Dejului are o climă temperat-continentală moderată, determinată de circulaţia maselor de aer din vest, dinspre nordul Oceanului Atlantic, fiind puţin influenţată de masele de aer din partea de sud-vest, dinspre Marea Mediterană. Clima este plăcuta, fără oscilaţii mari de temperatură. Temperatura medie anuală a aerului este de 8,5 grade C. Variaţia temperaturilor este specifică tipului de climă continental moderat, cu maxima în luna iulie (temperatura medie de 18,7 grade C), iar minima în luna ianuarie (temperatura medie -5,3 grade C). Trecerea de la iarnă la primăvară se face lent, de obicei în a doua decadă a lunii aprilie. Verile sunt plăcute, fără temperaturi caniculare. Toamna este caracterizată prin precipitaţii moderate, ploi calde şi uneori se prelungeşte până în luna noiembrie. Iarna apar inversiuni de temperatură, datorită aşezării pe culoarul Someşului, fiind lipsită de viscole şi zăpezi care să perturbe circulaţia. Precipitaţiile medii multianuale prezintă valori în jur de 626 mm, cantitatea cea mai mare înregistrându-se, în general în luna iunie.

Suprafaţa

Dejul este al treilea municipiu ca şi suprafaţă din judeţul Cluj. Teritoriul administrativ cuprinde 10.912 ha, din care intravilan 1.440 ha (Dej – 796 ha, Ocna Dej – 284 ha, Viile Dejului – 133 ha şi Şomcutul Mic – 85 ha), iar extravilan – 9.472 ha.

Reţeaua hidrografică

Reţeaua de râuri este formată din Someş şi Someşul Mic, cu unităţile hidrografice afluente, remarcându-se în primul rand Valea Olpretului şi Salca, Ocna, Chiezd şi Bandăul (Măguraşul), precum şi lacurile Ocna Dej şi Mica. La aproximativ 1,2 km de confluenţa Someşului Mare cu Someşul Mic a fost ridicat un baraj de tip deversor, formându-se astfel lacul Mica în lungime de aproximativ de 3 km. Pe versantul nordic al Dealului Cabdicului sunt prezente doar câteva ochiuri de apă cu nămol curativ, apreciate pentru tratarea unor afecţiuni reumatice, precum şi un izvor cu apă minerală.

Solurile

Cuvertura de soluri a teritoriului municipiului se remarcă prin prezenţa dominantă a claselor pluviometriilor, hidrosolurilor. Prin prezenţa sâmburelui de sare de la Ocna Dejului s-a ajuns la apariţia clasei salsodiosurilor, cu deosebire în arealul cu resurse de apă sărată. Potenţialul agricol este favorabil în deosebi pentru cultura porumbului şi a legumelor, extinsă pe luncile Someşurilor.

Vegetaţia

Vegetaţia teritoriului aparţine etajului pădurii de gorun şi carpen. Pe suprafeţe restrânse, iar în condiţiile de diseminare apar şi alte specii: fag, ulm, plop, frasin, salcie, cireş, precum şi specii de măr şi păr sălbatic. În urma acţiunilor de defrişare, locul pădurii a fost luat de pajiştile secundare.

Fauna

Unitatea de dealuri favorizează habitatul mai multor animale de interes cinegetic: mistreţ, căprior şi iepure, la care se adaugă şi unele din categoria celor de pradă: lup, vulpe, pisică sălbatică, viezure, etc. Faţă de fauna menţionată, pe dealuri sunt prezente şi numeroase păsări: turturica, mierla neagră, piţigoiul, privighetoarea, ciocârlia, rândunica, cucul. Prezenţa acestora constituie importante fonduri de vânătoare. Piscicultura este reprezentată printr-o serie de peşti şi crustacee superioare: scobar, mreană, clean, crap şi ştiucă.

Populaţia
Municipiul a cunoscut o dezvoltare demografică mai accentuată în a doua jumătate a secolului XX, ca urmare a condiţiilor de dezvoltare economică. În prezent este al treilea oraş ca număr de locuitori din judeţul Cluj, după Cluj-Napoca şi Turda. Conform recensămintelor generale şi unor statistici oficiale locale, evoluţia populaţiei se prezintă astfel: 1910-11.439 locuitori, 1920-12.500 locuitori, 1970-30.900 locuitori, 1992-40.491 locuitori, 2002-38.478 locuitori
Sursa:www.dej.biz