Skip to content

O masina cadou!

Decembrie 2, 2011

In vara anului 2010, dupa un timp de rugaciune, oprire si tacere inaintea Domnului, mi-am reactualizat chemarea de a fi un vestitor al Evangheliei. Mi-am reamintit ca eu am o chemare speciala din partea Tatalui meu Ceresc, facuta pe cand eram adolescent si pe care trebuie s-o onorez nu doar “in timpul liber”, in week-end, ci sa fie prioritatea vietii mele.
In paralel cu gandurile mele, la doar 15km, lucratorii Centrului Misionar Somes au ajuns la concluzia – dupa mai multe dezbateri – ca este nevoie de inca un misionar pentru aceasta zona geografica.
Disponibilitatea mea s-a potrivit perfect nevoii lor si astfel, din septembrie 2010 am inceput slujirea cu Evanghelia in localitatea Cetan. Pana la crestinii din Cetan, schimbam 2 masini (de ocazie) si bineanteles nu puteam sa-mi duc familia cu mine tot timpul, pentru ca copilasii nostri sunt mici si trebuia sa asteptam la ocazie de 2 ori, de obicei mai mult timp.
Fratii din Cetan vedeau nevoia mea de a avea masina si din cand in cand imi spuneau ca mi-ar prinde tare bine o masina si ei isi faceau griji in locul meu. Eu nu ma consumam in aceasta privinta stiind ce mare Tata am. Cum mi-a purtat de grija pana acum imi v-a purta si in continuare. In alta ordine de idei, am cautat sa slujesc unei comunitati mici, ca si cum as fi la o biserica mare de oras. La intrebarile si compatimirile oamenilor cu privire la greutatea slujirii datorata lipsei mijlocului de transport, le raspundeam ca Domnul stie de ce am eu nevoie mai bine decat stiu eu si daca voi avea nevoie de o masina cu siguranta ca El imi va da !
In acest timp am cunoscut-o pe sora Anemone Thalmann, profesor de consiliere crestina, cu care faceam cursuri de consiliere pentru viata si casnicie, la Gherla. Dupa un astfel de curs, fiind la masa, i-am adresat o intrebare de felul: “Daca veti intalni vre-o persoana in Germania care are o masina mai ieftina de vanzare va rog sa ma informati pentru ca sunt interesat.” Dansa n-a spus nimic si asa ne-am despartit.
Tot in aceasta perioada aveam intalnire saptamanala la noi acasa cu un grup de tineri si familii tinere. Era 13 oct. 2010 si ajunsesem la momentul cand fiecare se ruga pentru altul din grup. Motivul comun al meu si al Danei, a fost: sa se faca voia Domnului in legatura cu masina; ne-am rugat astfel;”Doamne, daca avem nevoie de masina si aceasta masina v-a fi o binecuvantare pt. Tine si pt. noi, daruieste-ne-o tu, daca nu-i voia ta sa avem masina, impiedica-ne sa avem !” Tinerii s-au rugat pt. acest motiv. Noi fusesem in post ziua respectiva pentru aceasta cauza. In timp ce ne rugam am simtit ca Domnul imi da raspuns printr-un email si imediat dupa rugaciune, am deschis inbox-ul si am citit subiectul mesajului: ”MASINA”
Iata mesajul: „Buna seara frate Laurentiu, Cand deschid mailul azi-seara ma intreaba Katarina (directorul Inst.de Cosiliere), daca stiu pe cineva care are nevoie de o masina, pe care ICL help int. o poate primi ca donatie. Un pastor evanghelic a auzit-o pe Katarina predicand si a primit impulsul sa se desparta de masina sa si s-o doneze unui frate din Romania. Masina este un Opel Astra combi din 1999. Daca o vreti dati-mi de veste si vorbesc cu pastorul respectiv s-o tina pt. dv.
Anemone”
Sa va mai spun ca exact Opel ne-am dorit si kombi si Marcu, baietelul nostru mai mare ne tot spunea ca el vrea sa fie albastra si …exact asa era !!

Laurentiu Leonas sursa > evenimentcrestin.blogspot.com

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: